Strategia NATO: O investiție de 1,4 trilioane de dolari în revitalizarea sistemelor de apărare aeriană, uitate după Războiul Rece
NATO s-a angajat să-și întărească masiv apărarea aeriană, ca parte a creșterii cheltuielilor pentru apărare. Scopul este de a reconstrui o capacitate care s-a dovedit crucială în războiul din Ucraina, dar care a fost lăsată să se deterioreze în Occident de la sfârșitul Războiului Rece. Șefii de guvern ai celor 32 de membri ai alianței au decis să investească 5% din PIB-ul lor în apărare și securitate până în 2035, ceea ce ar putea depăși 1,4 trilioane de dolari.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că o parte din fonduri vor fi utilizate pentru „o capacitate de apărare aeriană de cinci ori mai mare”. El a subliniat că modul în care Rusia a acționat a demonstrat necesitatea acestei măsuri, menționând: „Vedem în fiecare zi teroarea mortală a Rusiei din cerul Ucrainei și trebuie să fim capabili să ne apărăm de astfel de atacuri”.
Țările occidentale au redus arsenalul de apărare aeriană terestră după Războiul Rece, considerând că amenințările din partea inamicilor mai mici nu justificau cheltuieli mari. Mark Cancian, colonel în rezervă al Marinei SUA, a declarat că SUA și celelalte țări NATO și-au redus semnificativ apărarea terestră. În perioada Războiului Rece, țările occidentale mențineau un nivel ridicat al apărării, dar după aceea, s-a considerat că avioanele de vânătoare erau suficiente pentru a face față amenințărilor aeriene.
Ed Arnold, expert în securitate europeană, a menționat că Europa a acordat prioritate redusă apărării aeriene în ultimele decenii, deoarece misiunile desfășurate erau în principal în străinătate. Comandorul în rezervă Andrew Curtis a adăugat că a existat „un element de complacere” în rândul țărilor care se simțeau mai în siguranță în era post-Război Rece. Cu toate acestea, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat schimbările din peisajul de securitate global.
Justin Bronk, expert în puterea aeriană, a declarat că NATO se confruntă cu un deficit semnificativ de sisteme de apărare aeriană terestre, atât în termeni de număr, cât și de stocuri de muniție. Rutte a avertizat că NATO are nevoie de „de cinci ori mai multe sisteme pentru a ne apăra” și a subliniat necesitatea de a reacționa rapid la amenințările emergente.
Atacurile aeriene ale Rusiei au demonstrat că rețelele de apărare aeriană ale NATO nu sunt bine pregătite pentru a face față numărului mare de amenințări, inclusiv rachete balistice și drone. Cancian a menționat că inovațiile în război, cum ar fi utilizarea dronelor, evidențiază necesitatea unei apărări aeriene puternice. Soluțiile trebuie să fie stratificate pentru a aborda diversele amenințări, inclusiv utilizarea sistemelor mai ieftine pentru a combate dronele.
Generalul-maior în rezervă Mick Ryan a subliniat că este necesar un echilibru între sistemele scumpe și cele de gamă inferioară. De exemplu, Ucraina utilizează sisteme controlate de inteligență artificială pentru a opri dronele mai mici, iar armata americană experimentează rachete lansate din aer pentru a distruge dronele. Ryan a afirmat că protejarea civililor și a infrastructurii critice este esențială și că noul accent pe consolidarea apărării aeriene nu este opțional.
Cheltuielile suplimentare ale NATO pentru apărare sunt estimate a fi enorme, iar în prezent, niciun membru nu cheltuiește 5% din PIB pe apărare. Alianța a estimat că multe state vor cheltui puțin peste sau sub 2% în 2024. Cu toate acestea, există un deficit de producție în cazul multor sisteme, iar revitalizarea industriei de apărare necesită timp. Bronk a subliniat că este necesară o capacitate de producție mai mare pentru interceptori, iar comenzi mari vor oferi încrederea necesară industriei pentru a investi în noi instalații.
Rutte a promis că cheltuielile suplimentare vor fi folosite și pentru „mii de tancuri și vehicule blindate” și „milioane de cartușe de artilerie”, dar a precizat că multe planuri sunt clasificate.
