Strategii de putere: Cum își va folosi Putin negocierile ca armă tactică
După negocierile din Arabia Saudită din 11 martie, Moscova va amâna în mod deliberat dialogul cu SUA pentru a câștiga timp pentru regruparea și consolidarea capacităților sale militare, arată o analiză. Kremlinul nu este interesat de o încetare a focului sau de o rezolvare pașnică a războiului din Ucraina. În acest context, Rusia va utiliza negocierile ca pe un instrument tactic, mai degrabă decât ca pe un mecanism autentic de obținere a păcii.
Un studiu istoric, Codul operațional al Politburo, arată că Kremlinul percepe acordurile doar ca pe niște concesii temporare care pot fi încălcate la momentul oportun. Rusia și-a demonstrat în mod repetat lipsa de încredere în acorduri, încălcând tratatele și angajamentele internaționale. Înșelăciunea este un element-cheie al politicii externe ruse, după cum reiese din acțiunile sale în Georgia, Crimeea, Donbas și alte conflicte.
Obstacolele unui acord de pace
Un acord de încetare a focului în războiul Rusia-Ucraina se confruntă cu obstacole semnificative:
- Obiective contradictorii: cererile Rusiei echivalează cu capitularea Ucrainei, în timp ce Ucraina insistă asupra restabilirii integrității sale teritoriale.
- Lipsa de încredere: Acordurile anterioare au fost încălcate de mai multe ori, iar niciuna dintre părți nu are încredere că cealaltă va respecta un acord.
- Dinamica militară: Rusia caută o încetare a focului pentru a-și consolida câștigurile, în timp ce Ucraina continuă să reziste.
- Implicarea occidentală: SUA și Europa văd în continuarea ajutorului militar o modalitate de a slăbi Rusia.
- Politica internă: Liderii ruși prezintă războiul ca fiind existențial, îngreunând astfel concesiile.
- Presiuni geopolitice: China și alți actori pot face presiuni pentru o încetare a focului, dar influența lor este limitată.
Scenarii pe termen scurt, mediu și lung
Scenariul cel mai probabil pe termen scurt este că nu va exista o încetare totală a focului, ci pauze localizate în lupte. Pe termen mediu, este posibil un „conflict înghețat” în cazul în care se instalează epuizarea militară. Pe termen lung, este puțin probabil să se ajungă la un acord de pace durabil fără schimbări semnificative ale conducerii sau ale realităților de pe câmpul de luptă.
Poziția Rusiei cu privire la un acord de încetare a focului
Rusia va solicita o încetare a focului în condițiile sale:
- Recunoașterea teritoriilor ocupate: Rusia va insista asupra recunoașterii Crimeei, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson ca teritorii rusești.
- Demilitarizarea Ucrainei: Moscova va face presiuni pentru limitarea capacităților militare ale Ucrainei.
- Statutul non-NATO: Rusia va continua să ceară neutralitatea permanentă a Ucrainei.
În cazul în care Rusia este de acord cu o încetare a focului, aceasta o va folosi pentru a-și consolida armata și a se pregăti pentru ofensive viitoare. Dacă Ucraina acceptă cererile Rusiei, o victorie totală a Rusiei ar însemna o Ucraină sub influență rusă. În cazul unui conflict înghețat, Rusia ar putea căuta un conflict înghețat prelungit, similar cu Transnistria sau Osetia de Sud.
Calendarul unui atac rusesc asupra NATO
Dacă sancțiunile occidentale asupra Rusiei ar fi ridicate, ar fi nevoie de cel puțin 5-10 ani pentru ca Rusia să își reconstruiască capacitatea militară. Calendarul exact depinde de următorii factori:
- Redresarea industriei de apărare: Ar fi necesară reconstrucția industriei de armament, care se confruntă cu dificultăți din cauza sancțiunilor. Ar fi nevoie de cel puțin 5 ani pentru a reface stocurile de rachete și muniții.
- Forță de muncă și instruire: Reconstituirea unităților cu personal instruit ar dura aproape un deceniu.
- Constrângeri economice și industriale: Chiar dacă sancțiunile ar fi ridicate, Rusia ar avea nevoie de resurse financiare considerabile pentru a-și reconstrui armata.
În concluzie, Rusia are nevoie de cel puțin un deceniu pentru a amenința serios NATO. Între timp, Rusia s-ar putea angaja în războaie hibride, atacuri cibernetice și amenințări nucleare pentru a exercita presiuni asupra NATO. O ofensivă strategică la scară largă menită să cucerească noi teritorii ar necesita o reconstrucție substanțială a capacității sale militare, ceea ce ar putea dura între 1 și 5 ani pentru pregătire.
