Strategii de ripostă: Aliații de încredere ai SUA pregătesc răspunsuri pentru Donald Trump
Planurile sunt în curs de elaborare, iar un diplomat UE a declarat: „Vom lua decizii pentru a ne proteja”. Jurnaliștii au discutat cu mai mult de 20 de oficiali guvernamentali europeni și canadieni despre cum se pregătesc țările cândva prietene să lupte cu Donald Trump. Președintele Trump și-a petrecut primele trei luni ale celui de-al doilea mandat impunându-și voința asupra restului lumii, spunându-le aliaților de lungă durată că „nu au cărțile” necesare pentru a câștiga. Cu toate acestea, în capitalele din Europa și din alte părți, au loc dezbateri cu privire la opțiunile disponibile.
Propunerile luate în considerare variază de la iritații minore la acțiuni extreme care ar putea rupe relațiile economice și de apărare, care au cimentat alianțele timp de aproape un secol. Acestea includ găsirea unor furnizori alternativi de echipamente militare și muniții pentru contractorii din domeniul apărării cu sediul în SUA, adoptarea unor contratarife mai puternice, reducerea protecției proprietății intelectuale pentru companiile americane și diminuarea dependenței de giganții americani din domeniul tehnologiei.
„Există o schimbare de mentalitate. Am trecut de la seducție la strategie”, a adăugat diplomat UE. „Trebuie să găsim o cale care să funcționeze fără Washington”. Urmărirea de către Trump a unei politici externe tranzacționale și mercantiliste a zdruncinat liderii din întreaga lume. Totul a început cu dorința sa de a pune capăt războiului din Ucraina în condițiile Rusiei și cu comentariile vicepreședintelui JD Vance, care a descris Europa drept profitoare.
Decizia lui Trump de a impune tarife masive aproape tuturor partenerilor comerciali ai SUA a determinat mulți aliați vechi să renunțe la ideea că ar putea gestiona sau controla acest președinte american imprevizibil, așa cum au făcut în timpul primului său mandat. Lideri de la Londra la Varșovia, de la Helsinki la Roma își continuă eforturile de detensionare și de menținere a unor relații productive cu Washingtonul, analizând în același timp modul de „de-riskare” prin protejarea lor de ravagiile provocate de Trump.
Aceste mișcări inițiale ar putea fi primele fisuri ale unui baraj care s-ar putea deschide larg, declanșând acțiuni din ce în ce mai punitive ce ar putea destrăma o alianță transatlantică care a legat America de Europa timp de opt decenii. Casa Albă a minimalizat potențialul unei rupturi, afirmând că eforturile lui Trump sunt menite să facă Europa mai sigură.
Polonia, un aliat tradițional al SUA, cheltuiește deja 4,7% din PIB-ul său pentru apărare, cel mai mult dintre toți membrii NATO. Deși se laudă cu achiziții de echipamente de apărare americane, Varșovia reconsideră acest parteneriat. „Încrederea în SUA a fost grav zdruncinată”, a declarat Pawel Kowal, trimisul pentru Ucraina în cadrul biroului prim-ministrului Donald Tusk. „Nu cred că, pentru moment, vom mai plasa comenzi importante cu industria americană de armament.”
Cehia, Canada, Portugalia, Danemarca și Germania și-au exprimat rezerve cu privire la continuarea achiziționării de avioane de luptă F-35 din SUA, având în vedere că Trump ar putea bloca accesul la piesele de schimb necesare. În acest context, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat că Berlinul va continua să își onoreze contractele F-35, dar a subliniat că acest lucru se datorează lipsei altor opțiuni de modernizare.
În ceea ce privește tarifele, Trump a impus UE tarife de 20% ca parte a unei politici menite să reducă deficitele comerciale. Cu toate acestea, oficialii europeni au discutat despre măsuri de ripostă, inclusiv utilizarea Instrumentului UE anti-coerciție (ACI), care ar putea impune contramăsuri variate în cazul constrângerilor economice.
Unii oficiali din UE au sugerat că ar putea utiliza standardele agricole și de mediu pentru a discrimina produsele americane, în timp ce Canada a emis avertismente privind călătoriile în SUA, ceea ce a dus la o scădere de 70% a rezervărilor pe rutele aeriene dintre SUA și Canada.
În plus, țările europene examinează modalități de a limita produsele esențiale pentru SUA, precum echipamentele electrice sau produsele farmaceutice, ceea ce ar putea crea o presiune economică semnificativă asupra Statelor Unite. Aceste măsuri, considerate „opțiunea nucleară”, ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și costurile în SUA.
În concluzie, abordarea unilaterală a lui Trump și disprețul față de interesele economice și de securitate interconectate care stau la baza alianțelor de lungă durată au sporit urgența reducerii dependenței aliaților de Washington. Pe măsură ce tot mai multe țări își cresc cheltuielile pentru apărare, se conturează o tendință de formare a unor noi coaliții în Europa, menite să asigure o mai mare autonomie față de SUA.
