Strategii Partidului pentru Combaterea Deficitului
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat, vineri seară, la Digi24, că pentru a reduce deficitul bugetar în 2025 cu 35 de miliarde de RON și anul viitor cu 60 de miliarde de RON, viitorul guvern va trebui „să-și aleagă 28” din cele „aproape 100 de puncte” adresate de partide și specialiști în negocierile pentru reforma bugetară. Anastasiu a evidențiat că discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor de la stat, dar a subliniat că acestea nu ar aduce „foarte mult din PIB”.
El a precizat că finanțatorii României subliniază importanța creșterii taxelor. „N-avem cum să nu vrem, chiar dacă știm că s-ar putea să aibă o problemă în ceea ce privește recesiunea,” a adăugat Anastasiu. Acesta a menționat că România se îndreaptă încet, încet spre 3% din PIB plătind dobânzi, iar finanțatorii și-au pierdut răbdarea cu guvernul român din cauza promisiunilor neîndeplinite. „Dacă nu facem nimic, ne ducem în 9% și anul ăsta,” a avertizat el.
Anastasiu a subliniat necesitatea evitării scenariului similar cu cel al Greciei de acum 12-13 ani, când țara a fost retrogradată la statutul de „junk”. El a explicat că pe data de 20 iunie trebuie prezentat un pachet de reformă fiscală, iar pe 20 iulie acesta trebuie să fie aprobat de Parlament. „Acești experți care se uită la noi ne spun «trebuie să veniți cu niște măsuri», pe care ei le cheamă «up front». Înseamnă să creștem taxele. E singura măsură care aduce repede niște bani la buget,” a spus Anastasiu.
În discuțiile din grupurile de lucru formate din reprezentanți ai partidelor, s-au discutat aproape 100 de măsuri, iar noul guvern va trebui „să-și aleagă 28” pentru a reduce deficitul conform obiectivului stabilit. Anastasiu a subliniat că prioritar au fost abordate măsurile de reducere a cheltuielilor din structurile statului. De asemenea, a evidențiat că impactul reducerii privilegiilor la stat „nu e foarte mult din PIB”, deși acestea sunt percepute negativ de opinia publică.
„Ele sunt foarte rele pentru opinia publică care spune că «nu se poate să se ducă unu să câștige 4.000 euro la o ședință la o bancă». De acord, dar când le iei pe toate astea impactul bugetar e relativ mic la ditamai bugetul României,” a spus el. Anastasiu a subliniat că trebuie să se aleagă ajustări de taxe, chiar dacă acest lucru poate fi riscant.
Referitor la investiții, Anastasiu a menționat că România are 14.703 șantiere, dar nu își poate permite toate acestea, astfel că va fi necesară prioritizarea. „Trebuie să vedem cum prioritizăm. Noi încercăm toți să găsim soluții ca să nu rămână șantiere blocate,” a precizat el.
Despre taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a afirmat că ideea ar fi fost de a aplica o taxă mică pe un număr mare de tranzacții. Totuși, mediul bancar a respins această idee, considerând-o complicată. El a subliniat că România are puțini contributori și mulți beneficiari, ceea ce impune găsirea unei soluții pentru a include mai mulți contribuabili.
„Cu principiul ăsta nu putem funcționa. Trebuie să instaurăm principiul că nu există servicii gratuite, că trebuie să plătim ceva,” a concluzionat Anastasiu, argumentând că este necesar un sistem în care toată lumea să contribuie, dar cu ajutoare pentru cei vulnerabili.
