Strategiile Ministerului Energiei pentru a scădea costurile
Ministrul Bogdan Ivan a prezentat un set de cinci măsuri menite să reducă prețul la energia electrică pentru cetățeni și companii. Conform ministrului, doar 51% din prețul plătit de consumatori reprezintă costul energiei electrice active, restul de 49% fiind format din tarife de transport și distribuție, taxe și accize.
Măsuri propuse
Ministerul Energiei propune următoarele măsuri pentru scăderea prețului energiei electrice:
- Operaționalizarea mecanismului Market Maker: Se va selecta un operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, stimulând cererea și oferta, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând o scădere constantă a prețului.
- Cresterea transparenței și scăderea riscurilor: Se vor solicita garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie pentru a crește transparența pe piață.
- Introducerea tarifelor dinamice și diferențiate: Acestea vor recompensa consumatorii responsabili care utilizează energia în intervalele cele mai ieftine.
- Scăderea prețurilor de achiziție: Se va crea un mecanism unic de achiziție pentru operatorii de distribuție, având în vedere că acest cost reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori.
- Integrarea programelor de eficiență energetică: Sub o coordonare unică asigurată de Ministerul Energiei pentru a spori eficiența energetică.
Contextul actual
Ministrul Ivan a subliniat importanța acestor măsuri în contextul creșterii prețurilor la energie în România, care se află printre cele mai mari din Europa, raportat la puterea de cumpărare a românilor. Principalele cauze ale acestei creșteri includ:
- Invazia Rusiei în Ucraina;
- Lipsa interconectării cu principalele coridoare energetice din centrul Europei;
- Eliminarea a 7000 MW capacitate de producție în bandă în ultimii 10 ani și punerea în funcțiune a doar 1800 MW;
- Ritmul insuficient al investițiilor în infrastructura energetică națională.
Negocieri și perspective
Ministrul a anunțat, de asemenea, că a inițiat negocieri la nivel european pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune programate pentru 2026, până în 2030. Această măsură vizează reducerea presiunii asupra prețurilor prin menținerea unei părți din capacitățile de producție în bandă, având în vedere pierderea de 56% din aceste capacități în ultimul deceniu. Această abordare oferă timp pentru dezvoltarea noilor proiecte strategice de producție și asigurarea unei tranziții energetice echilibrate.
Concluzie
Strategiile Ministerului Energiei reprezintă un pas important în direcția scăderii costurilor energetice și asigurării unei piețe mai eficiente, cu scopul de a proteja consumatorii români de fluctuațiile prețurilor și de a sprijini dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic.
