Studiu: Tinerii din Europa își diminuează încrederea în democrație
Doar jumătate dintre tinerii din Franța și Spania consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernare, iar sprijinul este și mai scăzut în rândul tinerilor din Polonia, conform unui studiu recent. Majoritatea celor din generația Z (persoane născute începând cu 1995) din Europa – 57% – preferă democrația oricărei alte forme de guvernare. Totuși, ratele de susținere variază semnificativ: 48% în Polonia și 51-52% în Spania și Franța, în timp ce Germania înregistrează cea mai mare rată, de 71%.
Mai mult de unul din cinci tineri europeni – 21% – ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanțe nespecificate. Această proporție a fost cea mai ridicată în Italia, cu 24%, și cea mai scăzută în Germania, cu 15%. În Franța, Spania și Polonia, procentul a fost de 23%.
Aproape una din 10 persoane din toate țările participante la studiu a declarat că nu îi interesează dacă guvernul lor este democratic sau nu, iar 14% nu știu sau nu au răspuns. Sprijinul pentru democrație scade la doar unul din trei în rândul persoanelor care se consideră de centru-dreapta din punct de vedere politic și care se simt dezavantajate economic. Thorsten Faas, un politolog de la Universitatea Liberă din Berlin, a declarat că „democrația este sub presiune, atât din interior, cât și din exterior”.
Studiul a fost realizat în aprilie și mai, implicând peste 6.700 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia, parte a celui de-al nouălea sondaj anual efectuat de institutul YouGov pentru Fundația Tui.
Patruzeci și opt la sută dintre respondenți se tem că sistemul democratic din țara lor este în pericol, această cifră fiind de 61% în Germania, unde economia este în dificultate, iar extrema dreaptă a câștigat teren, în parte datorită sprijinului crescut al tinerilor alegători.
În ceea ce privește percepția globală, tinerii din Europa consideră că puterea s-a îndepărtat de Europa, doar 42% dintre ei numărând Uniunea Europeană printre primii trei actori globali. Cifra este cea mai ridicată în rândul britanicilor, 50% dintre aceștia dorind o revenire la UE. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doresc legături mai puternice între UE și Marea Britanie.
Statele Unite sunt considerate de 83% dintre respondenți ca fiind parte din trio-ul puterii, urmate de China cu 75% și Rusia cu 57%.
Polarizarea crescândă îi împinge pe tinerii europeni spre marginile ideologice. Aproape unul din cinci – 19% – s-au descris ca fiind de centru-dreapta, în creștere de la 14% în 2021, în timp ce 33% s-au numit centriști, 32% de stânga și 16% fără nicio denumire. Femeile din Germania, Franța și Italia s-au identificat ca fiind progresiste în număr mai mare decât în urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia și Grecia au devenit mai conservatori.
Sprijinul pentru restricții mai stricte în ceea ce privește migrația a crescut, de la 26% la 38% din 2021. Majoritatea tinerilor europeni își exprimă speranța în potențialul UE, iar doi din trei susțin rămânerea țării lor în cadrul blocului comunitar, dacă acesta ar mai exista. Totuși, 39% au descris UE ca nefiind deosebit de democratică, iar doar 6% afirmă că guvernele lor naționale funcționează bine, fără a necesita schimbări semnificative.
Mai mult de jumătate – 53% – au considerat că UE se concentrează prea mult asupra detaliilor și a chestiunilor banale. Aceștia doresc ca blocul comunitar să abordeze problemele legate de costul ridicat al vieții, să consolideze apărarea împotriva amenințărilor externe și să creeze condiții mai bune pentru ca întreprinderile să îmbunătățească economia.
Cetățenii greci sunt cei care consideră că au cea mai mare nevoie de o revizuire fundamentală a sistemului lor politic și sunt cei mai sceptici cu privire la UE, având în vedere trauma persistentă a crizei datoriilor din zona euro, care a dus economia țării lor la marginea prăpastiei.
În ciuda unui sprijin mai puternic pentru protecția climei în rândul tinerilor europeni, doar unul din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate față de creșterea economică, cifra scăzând de la 44% în 2021.
