SUA își retrag sprijinul financiar: Destinul ajutoarelor ONU în fața provocărilor umanității
„Putem alege speranța sau putem alege frica. Alegerea este acolo. Putem privi aceeași problemă, aceeași situație și să spunem rezolvăm acest lucru împreună, în beneficiul tuturor.” Declarația îi aparține lui Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR pentru România, care discută despre cum ne pierdem umanitatea în situații limită.
Administrația Trump a decis să suspende ajutoarele externe pe o perioadă de 90 de zile, afectând programele care se ocupă cu supraviețuirea în fața foametei, prevenirea mortalității nou-născuților și sprijinul pentru refugiați. Pablo Zapata a subliniat că organizațiile umanitare, inclusiv UNHCR, sunt afectate de această reevaluare a asistenței externe americane. Deși nu au oprit programele, capacitatea de a cheltui și de a continua finanțarea este incertă.
În contextul Consiliului European, Filippo Grandi, Înaltul Comisar al UNHCR, a subliniat importanța protecției drepturilor și a celor afectați de conflicte, în fața creșterii bugetelor de apărare ale statelor.
Rolul superputerei umanității
SUA, considerată o superputere, are o influență semnificativă în plan militar și economic, dar și umanitar. Pablo Zapata a explicat că este esențial ca superputerea umanitară să fie utilizată pentru a menține echilibrul în regiunile afectate de conflicte.
El a adus în discuție perspectivele refugiaților și impactul ajutoarelor asupra acestora. De exemplu, Valentina Kulik, o refugiată ucraineană, a împărtășit experiența ei tragică în urma războiului, evidențiind dificultățile cu care se confruntă refugiații.
Impactul suspendării ajutoarelor asupra refugiaților
Conform lui Zapata, incertitudinea financiară afectează diverse activități și proiecte, cum ar fi cursurile de limbă pentru refugiați, iar unele programe trebuie regândite. În România, 43% din refugiații ucraineni lucrează, dar există un decalaj semnificativ între copiii înscriși la școală și cei care participă efectiv la cursuri din cauza barierei lingvistice.
De asemenea, în ultimele șase luni, 200.000 de persoane au fost strămutate în Ucraina din cauza războiului, iar refugiații continuă să sosească în România, unde, recent, au fost eliberate 2.200 de permise de protecție temporară.
Atitudinea românilor față de refugiați
Pablo Zapata a observat că românii sunt, în general, un popor tolerant, iar discursul extremist care blamează refugiații pentru problemele economice are un impact redus. Doar 2% dintre refugiați se simt nedoriți în România, conform datelor recente.
Cu toate acestea, există provocări, iar voci care contestă prezența refugiaților continuă să existe, dar majoritatea refugiaților se integrează și contribuie la societate, fără a depinde de ajutoare guvernamentale.
Situații de urgență din alte părți ale lumii
La nivel global, există crize umanității mai severe, cum ar fi situația din Sudan, care necesită asistență de urgență. UNHCR a fost implicat în 43 de situații de urgență în anul precedent, dar incertitudinea financiară actuală afectează capacitatea de a răspunde rapid la noi crize.
Pablo Zapata a subliniat că este crucial ca factorii de decizie să comunice speranță și să colaboreze pentru a găsi soluții, în loc să promoveze frica și divizarea.
