Sugestii de îmbunătățire a politicilor românești: Priorități în domeniul apărării și ajustări fiscale necesare
Recomandările Comisiei Europene acoperă o gamă largă de aspecte, incluzând politici economice, sociale, drepturi penale și promovarea clădirilor cu consum de energie zero. Acestea oferă orientări specifice pentru fiecare stat membru UE, bazate pe programele naționale de reformă și programele de stabilitate sau convergență. Comisia monitorizează punerea în aplicare a recomandărilor și impactul măsurilor.
În acest context, Comisia Europeană a emis astăzi o serie de recomandări pentru România, având în vedere analiza aprofundată a dezechilibrelor excesive. Recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandările (1) și (2), care contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de deficitele externe și fiscale mari.
Recomandările pentru România
Consiliul European recomandă ca România să implementeze următoarele măsuri în perioada 2025-2026:
- Consolidarea cheltuielilor totale pentru apărare și a gradului de pregătire, conform concluziilor Consiliului European din 6 martie 2025. Este necesară înăsprirea politicii fiscale pentru a asigura că cheltuielile nete rămân în cadrul traiectoriei de corecție prevăzute în procedura de deficit excesiv, consolidând astfel poziția externă. Este important să se pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza perioadei de ajustare prelungite, conform recomandării Consiliului din 21 ianuarie 2025.
- Accelerarea punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU, având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și investițiilor, conform Regulamentului (UE) 2021/241. Este necesară o accelerare a implementării programelor politicii de coeziune (FEDR, FST, FSE+, FC), valorificând oportunitățile oferite de revizuirea la jumătatea perioadei. Utilizarea optimă a instrumentelor UE, inclusiv a oportunităților oferite de InvestEU și de Platforma pentru tehnologiile strategice pentru Europa, este esențială pentru îmbunătățirea competitivității.
- Îmbunătățirea calității și eficacității administrației publice și a previzibilității procesului decizional, asigurându-se că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică. Este necesară consultarea adecvată a părților interesate, evaluări de impact eficiente și proceduri administrative simplificate. O mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor mari de infrastructură va accelera punerea lor în aplicare, asigurând realizarea în timp util a proiectelor de investiții publice mature și promovarea investițiilor private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
- Reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei și consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică. Promovarea reformelor de reglementare care reduc riscurile asociate proiectelor de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de autorizare sunt esențiale. Se recomandă eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și investirea în eficiența energetică și infrastructura de mediu, ținând cont de disparitățile regionale.
- Consolidarea participării femeilor și a tinerilor pe piața muncii prin îmbunătățirea eficacității politicilor active și a participării la educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică. Combaterea deficitului de competențe prin stimularea competențelor de bază și relevante pentru piața muncii, precum și îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile de educație.
- Reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea accesului la servicii esențiale, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Este important să se mențină sustenabilitatea fiscală în acest context.
