Tensiuni în Executivul României
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a adresat o scrisoare deschisă Comisiei Europene, Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Ombudsmanului European, semnalând abuzuri grave ale drepturilor muncitorilor și încălcări ale standardelor europene și internaționale privind libertatea de asociere.
Acuzații de abuzuri și intimidare
SAALG denunță o „restructurare discriminatorie” a Cancelariei Prim-ministrului, care vizează desființarea structurii în care activează liderul sindicatului, fără o justificare solidă. Această măsură ar avea ca efect eliminarea președintelui SAALG. Sindicaliștii acuză, de asemenea, tentative de intimidare a angajaților care au participat la o manifestație pașnică, solicitând identificarea acestora, ceea ce contravine dreptului la întrunire și legislației privind dialogul social.
Presiuni politice și retorică ostilă
SAALG subliniază că declarațiile recente ale unor oficiali guvernamentali, inclusiv ale prim-ministrului, au vizat discreditarea activității profesionale și sindicale, justificând măsuri represive. Aceste practici, conform sindicatului, constituie o încălcare a Constituției României, a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, și a Convențiilor OIM nr. 87 și 98, precum și a articolelor 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Solicitări către instituțiile internaționale
În scrisoarea adresată instituțiilor internaționale, SAALG solicită evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene, emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România și interpelări oficiale adresate Guvernului pentru a obține garanții că represaliile împotriva liderilor sindicali vor înceta. De asemenea, se cere asigurarea unui dialog social real.
Consecințe asupra dialogului social
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, a declarat că sindicatul, în loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, este tratat ca un adversar politic, ceea ce subminează libertatea de asociere și afectează capacitatea administrativă a statului, punând în pericol angajamentele internaționale ale României.
În concluzie, aceste tensiuni dintre Guvern și sindicate ar putea avea implicații semnificative asupra climatului social și politic din România, afectând nu doar drepturile angajaților, ci și stabilitatea instituțională.
