Tensiuni în Varșovia
Polonia a lipsit de la ultimele două reuniuni majore dedicate negocierilor de pace în Ucraina, inclusiv summitul de la Londra cu lideri din Marea Britanie, Franța, Germania și Ucraina, și cel de la Geneva din 23 noiembrie. Absența a generat critici din partea opoziției, care îl acuză pe premierul Donald Tusk de incompetență diplomatică. Guvernul, pe de altă parte, minimizează incidentul.
Reacția premierului Tusk
Premierul Tusk a comentat ironic absența Poloniei, afirmând că „nu toată lumea din Washington – și cu siguranță nimeni din Moscova – dorește ca Polonia să fie prezentă peste tot” și că această absență reflectă fermitatea poziției Varșoviei pro-Kiev, considerând-o un compliment. Purtătorul de cuvânt Adam Szlapka a subliniat că formatul reuniunii a fost ales de Keir Starmer și că Polonia nu participă la toate reuniunile, existând multe formate similare.
Critici din partea opoziției
Opoziția, reprezentată de senatorul Marek Pęk, l-a numit pe Tusk „politician de mâna a doua în Europa”, acuzându-l că absența Poloniei la Londra este un exemplu al incompetenței sale. Fostul premier Leszek Miller a întrebat retoric: „Americanii nu ne vor, liderii europeni nu ne vor, Kievul nu ne vrea – atunci cine ne vrea?”, cerând încetarea prefăcătoriei. La rândul său, fostul președinte Bronisław Komorowski a asociat absența cu lipsa „păcii reale” a Poloniei față de puterile economice majore.
Contextul geopolitic
Varșovia găzduiește un milion de refugiați ucraineni, servește ca hub logistic principal și investește semnificativ în apărare, având planuri de dublare a efectivului militar la 500.000 de soldați. Conflictul intern între Tusk, care colaborează cu Europa, și președintele conservator Karol Nawrocki, care cultivă relații cu administrația Trump, complică și mai mult situația. Un diplomat occidental a subliniat incertitudinea privind cine vorbește în numele Poloniei, deși ambele tabere au o poziție anti-Rusia comună.
Concluzie
Absența Poloniei de la reuniunile internaționale esențiale pentru Ucraina ridică întrebări despre poziția diplomatică a țării și despre viitorul relațiilor sale internaționale, în contextul unei crize regionale acute.
