Transformări majore în Ministerul Energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat aprobarea unui proiect de reorganizare a Ministerului Energiei, care include măsuri semnificative pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul prevede o reducere de 25% a cheltuielilor salariale și economii de peste 10 milioane lei anual.
Reorganizarea va conduce la o reducere a funcțiilor de conducere cu 35% și la o scădere a personalului total de la 393 de posturi cu 91 de poziții, adică o reducere de 23% din personal. Aceasta include: un post vacant de demnitar (secretar de stat), două posturi vacante aferente cabinetului acestuia, 72 de posturi vacante (printre care un post de înalt funcționar public și șase posturi de funcții publice de conducere), 63 de posturi de execuție, două posturi de personal contractual de execuție, și 16 posturi ocupate.
Burduja a subliniat că reorganizarea Ministerului Energiei nu este doar o ajustare tehnică, ci reflectă o schimbare de viziune asupra modului în care instituțiile statului trebuie să funcționeze. „Am spus că facem reformă și o facem, fără scuze, fără amânări. Este o chestiune de bun simț și de respect ca, înainte să cerem cetățenilor și companiilor să facă economii, să dăm acest exemplu dinspre sectorul public”, a declarat acesta.
Ministrul a afirmat că această reorganizare este un angajament respectat și dovedește că statul poate funcționa eficient cu mai puține resurse. „Reorganizarea Ministerului Energiei este o dovadă că putem face mai mult cu mai puține resurse, dacă există voință politică și curaj administrativ”, a adăugat Burduja.
Reducerea funcțiilor de conducere și a cheltuielilor salariale se aliniază cu măsurile guvernamentale mai largi de reducere a cheltuielilor bugetare. Burduja a menționat că Ministerul Energiei va continua să livreze rezultate concrete, bazându-se pe profesionalismul și implicarea celor care rămân în slujba cetățenilor.
În concluzie, Ministerul Energiei își propune să devină un model de responsabilitate și reformă administrativă, demonstrând că reformele profunde ale aparatului de stat sunt posibile și necesare în contextul presiunilor economice actuale.
