Criza diplomatică și renunțarea la anexare
Președintele american Donald Trump a abandonat planul de anexare a Groenlandei, punând capăt crizei diplomatice generate de intenția Statelor Unite de a cumpăra insula. Totuși, ambiția de a transforma Groenlanda într-un punct strategic major pentru SUA și NATO rămâne în vigoare.
Strategia Washingtonului pentru Groenlanda
Un document discutat cu state europene și Alianța Nord-Atlantică conturează un nou plan care vizează extinderea prezenței militare și economice americane în regiune. Printre măsurile propuse se numără:
- Extinderea bazelor militare existente
- Desfășurarea de sisteme de rachete
- O prezență NATO mult mai puternică
- Crearea unui comandament multinațional pe insulă, condus de SUA
Pe lângă componenta militară, se discută și despre accesul la resursele naturale ale Groenlandei, având în vedere competiția globală pentru minerale rare. Obiectivul strategic al Washingtonului este de a împiedica orice prezență rusă sau chineză în regiune.
Compromisuri pentru relațiile transatlantice
În schimbul acceptării acestui nou cadru de cooperare, Trump a renunțat la două măsuri care tensionaseră relațiile cu Europa:
- Nu va mai impune tarife comerciale suplimentare pentru opt state europene
- Nu va mai ridica problema achiziționării Groenlandei
Aceasta deschide calea pentru o strategie comună NATO în Arctica, o zonă din ce în ce mai importantă în contextul rivalităților geopolitice.
Discuții la Davos și viitorul acordului
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a anunțat că a ajuns la un „cadru al unui acord viitor” împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Deși Trump a reiterat interesul pentru Groenlanda, a exclus orice acțiune forțată. Rutte a confirmat că statele NATO vor intensifica securitatea în Arctica, fără a relua discuțiile privind suveranitatea insulei.
Componenta antirachetă a planului
Trump a menționat și discuții legate de „Domul de Aur”, un program american de apărare antirachetă care prevede desfășurarea de interceptoare în spațiu pentru a contracara amenințările balistice și hipersonice, cu termen de finalizare în 2029.
Aspecte neclare și teritorii sub control american
Detaliile acordului rămân neclare, iar experții se întreabă dacă „cadrul” reprezintă o declarație politică sau un set de angajamente concrete. De asemenea, se analizează posibilitatea acordării unor mici zone suverane Statelor Unite pentru baze militare, similare celor britanice din Cipru.
Consecințe pentru echilibrul strategic în Arctica
Prin renunțarea la ideea anexării și adoptarea unui plan de consolidare militară, Washingtonul urmărește să își securizeze poziția în Arctica și să limiteze influența Rusiei și Chinei. Acordul deschide o nouă etapă de cooperare NATO în nordul înghețat, într-un moment în care competiția globală pentru resurse și poziționare militară devine tot mai intensă.
