Trump și Putin stimulează în Europa nevoia de reînarmare și reintroducerea stagiului militar obligatoriu
Confruntați cu un Donald Trump imprevizibil și o Rusie agresivă, europenii susțin majorarea cheltuielilor pentru apărare și, în unele țări, reintroducerea serviciului militar obligatoriu, conform unui sondaj realizat în 12 state membre ale Uniunii Europene pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Sondajul arată că majoritățile susțin creșterea bugetului pentru apărare în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Sprijinul a fost mai redus în alte state, dar există minorități semnificative în Germania (47%), Spania (46%) și Franța (45%) în favoarea unui buget militar mai mare. Italia se evidențiază ca o excepție, cu doar 17% susținând creșterea cheltuielilor, în timp ce 57% s-au opus.
Europenii din diverse țări s-au declarat în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, cu tinerii între 18 și 29 de ani fiind cei mai reticenți. Susținerea pentru serviciul militar a fost cea mai puternică în Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%). În schimb, în țări precum Italia (50% împotrivă), Marea Britanie (53%), Spania (56%) și Ungaria (58%), opoziția a fost mai mare decât sprijinul. Persoanele în vârstă s-au arătat cele mai favorabile recrutării, exemplificând că în Germania, 49% dintre cei peste 70 de ani au susținut serviciul militar, în contrast cu 46% dintre tinerii între 18 și 29 de ani care s-au opus.
Studiul a relevat, de asemenea, o diviziune profundă a opiniei publice europene în privința lui Trump. Țările cu legături tradiționale puternice cu SUA devin din ce în ce mai sceptice față de sistemul politic american: în Marea Britanie și Germania, 74% și respectiv 67% dintre respondenți consideră că acesta este „defect”.
Relațiile UE-SUA devin tot mai ideologizate, cu partidele de extremă dreapta europene care privesc acum către modelul lui Trump, în timp ce alegătorii partidelor mainstream rămân critici față de acesta. Totuși, sprijinul extremei drepte și al populiștilor naționali față de Trump persistă, deși există și minorități semnificative în rândul susținătorilor acestor partide care consideră că realegerea lui Trump ar fi o veste proastă pentru americani. De exemplu, 34% dintre votanții AfD din Germania, 28% dintre susținătorii Adunării Naționale din Franța și 30% dintre alegătorii Reform UK consideră că realegerea lui Trump ar fi „foarte rea” sau „mai degrabă rea” pentru cetățenii SUA.
În ceea ce privește independența militară față de SUA, majoritatea alegătorilor sunt sceptici. Cetățenii din Germania, Spania, Polonia și Italia au fost mai predispuși să spună că ar fi foarte dificil sau practic imposibil ca UE să obțină autonomie în domeniul apărării și securității. Doar în Danemarca, o mică majoritate (52%) a considerat că este posibil ca UE să atingă acest obiectiv.
Mai multe țări europene susțin dezvoltarea unui potențial de descurajare nucleară național, independent de SUA, cu cel mai mare sprijin în Polonia (60%), Portugalia (62%) și Spania (54%). În Germania, sprijinul pentru această idee a fost de doar 39%. Cancelarul Friedrich Merz a propus ca țara sa să împartă arme nucleare cu Franța și Marea Britanie, dar a subliniat că acest lucru nu poate înlocui scutul de protecție oferit de SUA asupra unei mari părți din Europa.
Un semnal pozitiv pentru Ucraina este faptul că majoritatea europenilor se opun urmării exemplului SUA în cazul în care Trump ar forța Ucraina să cedeze teritorii ocupate sau ar ridica sancțiunile economice împotriva Rusiei. Chiar și în Ungaria, 40% se opun replicării unei eventuale decizii americane de ridicare a sancțiunilor, în timp ce 38% sunt pentru. În celelalte țări, majoritățile au fost categoric împotriva unei politici pro-Rusia în privința Ucrainei, inspirată de Washington.
Autorii raportului oferă două interpretări ale acestui sprijin european pentru Ucraina: pe de o parte, europenii susțin o politică autonomă europeană de sprijin pentru Ucraina și nu doresc să urmeze orbește linia trasată de Trump; pe de altă parte, europenii doresc ca ucrainenii să continue să lupte în locul lor.
