UE pe calea nesigură: Obiectivele de „poluare zero” sub semnul întrebării până în 2030
Politicile Uniunii Europene au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni mult mai ferme pentru ca blocul comunitar să își atingă obiectivele de reducere a poluării pentru 2030, conform celui de-al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, publicat recent de Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu (AEM).
Comisarul pentru mediu, reziliența în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat: „Ne îndreptăm în direcția cea bună, dar există în continuare provocări. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm asupra unei mai bune puneri în aplicare pe teren în statele membre. Numai punerea în aplicare la timp și ambițioasă a politicilor noastre ne va permite să creăm un mediu de viață mai bun pentru toți.”
Raportul subliniază că progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme. Poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere, iar calitatea aerului s-a îmbunătățit în întreaga Europă, susținută de reglementări și reducerea emisiilor. Aceste evoluții au condus la o scădere semnificativă a deceselor premature, deși numărul acestora din cauza aerului poluat rămâne prea mare. Poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, amenință ecosistemele din UE.
Cel de-al patrulea raport „Perspective privind aerul curat” confirmă că, deși emisiile de poluanți atmosferici din UE continuă să scadă, calitatea aerului prezintă un risc grav pentru sănătatea publică și calitatea ecosistemelor. Ambele rapoarte evidențiază necesitatea unor acțiuni suplimentare pentru a reduce poluarea aerului.
De asemenea, raportul arată că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, microplastice, nutrienți și deșeuri rămân prea ridicate. În zonele urbane, sunt necesare eforturi sporite pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. În privința microplasticele, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda această sursă de poluare. Pierderile de nutrienți s-au menținut în mare parte neschimbate, în special din cauza provocărilor legate de scurgerile agricole și utilizarea îngrășămintelor. Producția de deșeuri continuă să crească în UE, ceea ce necesită eforturi suplimentare.
Raportul subliniază că sunt necesare măsuri mai ferme pentru atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere la zero a poluării. În plus, ambele rapoarte publicate sunt însoțite de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care arată progresele regiunilor UE și ale capitalelor în ceea ce privește obținerea unui aer, ape și soluri mai curate. Tabloul de bord compară regiunile între ele și cu media UE, bazându-se pe mai mulți indicatori de poluare care abordează sănătatea, protecția ecosistemelor și biodiversitatea, precum și producția și consumul. Tabloul de bord evidențiază 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franța, Germania și Suedia, care se mândresc cu cele mai scăzute niveluri de poluare.
