Un test de sânge ar putea identifica mutații canceroase cu 3 ani înainte de simptome
Un studiu recent publicat în jurnalul Cancer Discovery arată că plasma sanguină poate conține modificări de ADN care semnalează prezența cancerului cu ani înainte de testele de diagnostic existente. Cercetătorii au identificat urme de ADN în celule moarte precanceroase sau canceroase din plasma unui pacient, donată cu trei ani înainte ca acesta să primească un diagnostic.
„Este un pas important către detectarea preclinică a cancerului, care ar putea revoluționa screeningul cancerului”, a declarat Catherine Alix-Panabières, cercetător în domeniul oncologic la Universitatea Montpellier din Franța. Detectarea timpurie se corelează, de obicei, cu rezultate mai bune în multe tipuri de cancer datorită intervenției realizate la timpul potrivit.
Grupul de cercetare condus de Wang a găsit între una și trei mutații canceroase comune în șapte dintre probele de plasmă, toate prelevate de la participanți care au dezvoltat boala în termen de patru luni de la donarea sângelui. Șase dintre acești pacienți donaseră sânge cu aproximativ trei ani înainte, iar echipa lui Wang a evaluat acele probe pentru a detecta aceleași mutații. Două dintre probele timpurii conțineau aceleași erori de ADN, confirmând că semnalele de avertizare au fost detectabile cu ani înainte de apariția tumorilor, cel puțin la unii dintre pacienți.
În continuare, cercetătorii au secvențiat ADN-ul plasmei pentru a găsi mutații suplimentare, unice pentru fiecare pacient, folosind ca referință genomul globulelor albe. Au identificat între patru și 90 de mutații unice în ADN-ul plasmatic de la trei pacienți, găsind indicii de cancer în trei din cele cinci probe timpurii examinate.
Tipuri de cancer și eficiența testului
Pacienții participanți la acest studiu aveau o varietate de tipuri de cancer, inclusiv de sân, colon, ficat, plămâni, pancreas și rect. Totuși, nu este clar dacă metoda de testare funcționează la fel de bine pentru toate tipurile de tumori. Wang a menționat că unele organe elimină ADN tumoral mai mult decât altele, iar bariera hemato-encefalică poate împiedica ADN-ul cancerului cerebral să ajungă în sânge.
Noua cercetare nu a găsit ADN de cancer la 18 dintre cei 26 de participanți care au dezvoltat tumori după recoltarea probelor. Wang a subliniat că procesul de detectare ar putea fi îmbunătățit prin recoltarea unor volume mai mari de plasmă de la fiecare pacient.
Implicarea etică și viitorul testului
Deoarece testul ar putea detecta cancerul cu mulți ani înainte de apariția primelor simptome, ar putea fi util pentru diagnosticarea preventivă a pacienților. Totuși, sunt necesare experimente suplimentare pentru a se asigura că testul nu conduce la rezultate fals pozitive, care ar putea alarma inutil pacienții și ar putea duce la tratamente sau proceduri de diagnostic invazive, cum ar fi biopsiile.
Implementarea unor astfel de teste în screeningul de rutină ar necesita orientări clare cu privire la gestionarea rezultatelor accidentale. Studiul a inclus doar probe de plasmă prelevate de la 52 de persoane, ceea ce sugerează că investigații ample, implicând sute sau mii de participanți, sunt necesare pentru a valida testul înainte ca medicii să îl poată utiliza cu încredere. Alix-Panabières a estimat că adoptarea clinică pe scară largă ar putea dura între 5 și 10 ani.
Identificarea mutațiilor personalizate necesită secvențierea ADN-ului pacientului, ceea ce poate costa câteva sute sau mii de dolari. Astfel, chiar dacă testul este validat, este puțin probabil să fie disponibil tuturor persoanelor, fiind rezervat grupurilor cu risc, cum ar fi cele cu antecedente familiale cunoscute de cancer.
