Ungaria în criză: Retrogradarea Budapestei la statutul de „junk”
Budapesta a fost retrogradată de agenția de rating Moody’s la statutul Ba1, asociat cu risc ridicat, cunoscut în limbaj financiar drept „junk”. Această decizie a venit cu o avertizare suplimentară, ratingul fiind supus analizei pentru o posibilă scădere și mai drastică, agenția invocând riscul crescut ca orașul să nu își poată onora obligațiile financiare.
Problemele financiare ale capitalei
Evaluarea Moody’s subliniază problemele de lichiditate ale Budapestei, semnalele privind disponibilul de numerar ridicând semne de întrebare asupra capacității municipalității de a acoperi plățile urgente. Aceste probleme sunt agravate de disputele politice, de lipsa fondurilor pentru a face față scadențelor imediate și de tensiunile dintre administrația locală și guvernul național.
Impactul asupra scenei politice
Retrogradarea are loc într-un moment crucial, cu alegerile parlamentare din primăvara următoare. Partidul de opoziție TISZA se află în topul sondajelor, ceea ce exercită presiune asupra guvernării lui Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, avertizează că orașul se apropie de insolvență și acuză guvernul de blocarea fondurilor și de majorarea taxelor, în timp ce partidul lui Orban dă vina pe cheltuielile „iresponsabile” ale administrației locale.
Contribuțiile de solidaritate și disputele legale
Un aspect central al conflictului îl reprezintă contribuțiile de solidaritate pe care Budapesta trebuie să le vireze către guvernul central, plăți ce au crescut de aproape nouă ori din 2019, reprezentând acum circa o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis acțiuni în instanță, contestând legalitatea acestei taxe, în timp ce guvernul o justifică prin redistribuirea fondurilor către localitățile mai puțin dezvoltate. Tensiunile s-au intensificat după ce parlamentul ungar a adoptat o lege care ar putea obliga Budapesta să contracteze împrumuturi în condiții neclare.
Implicarea pentru România
Deși situația din Ungaria nu se suprapune perfect cu cea din România, oferă un avertisment important. Conflictele prelungite dintre o capitală și guvernul central pot duce la creșterea costurilor de finanțare, influențând dobânzile pentru proiecte majore. În București, dezechilibrele bugetare se pot traduce rapid în servicii esențiale afectate, iar un scenariu similar cu cel din Budapesta ar putea avea efecte imediate asupra infrastructurii și serviciilor publice.
Concluzie
Retrogradarea Budapestei la statutul de „junk” evidențiază vulnerabilitățile financiare ale capitalei ungare, amplificând tensiunile politice și având implicații serioase asupra stabilității economice și a serviciilor publice.
