Ungaria își suspendă participarea la Curtea Penală Internațională
Guvernul Ungariei a anunțat joi că a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Premierul ungar de dreapta, Viktor Orban, l-a invitat pe omologul său israelian la Budapesta în noiembrie, la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza, în urma atacului inițiat de Hamas în sudul Israelului. Israelul a respins aceste acuzații, susținând că sunt motivate politic și alimentate de antisemitism, afirmând că CPI și-a pierdut legitimitatea prin emiterea mandatelor de arestare împotriva unui lider ales democratic.
Ungaria, ca membru fondator al CPI, este teoretic obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții. Totuși, Viktor Orban a declarat că Ungaria nu va respecta această decizie, numind-o „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”. Deși Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orban, a precizat că Statutul de la Roma al CPI „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.
Gulyás a anunțat joi că guvernul va demara procesul de retragere mai târziu în cursul zilei. Orban a ridicat perspectiva ieșirii Ungariei din CPI după ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni procurorului curții, Karim Khan, în februarie. „Este momentul ca Ungaria să reevalueze” a scris Orban pe rețeaua socială X.
Proiectul de lege privind demararea procesului de retragere, care durează un an, este probabil să fie aprobat de parlamentul Ungariei, dominat de partidul Fidesz al lui Orban. Netanyahu s-a bucurat de sprijin puternic din partea lui Orban de-a lungul anilor, premierul ungar fiind un aliat important care a blocat declarații critice la adresa Israelului din partea Uniunii Europene.
Judecătorii CPI au afirmat la emiterea mandatului că există motive rezonabile să creadă că Netanyahu și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și utilizarea foametei ca armă de război, în cadrul unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”. Campania israeliană a provocat moartea a peste 50.000 de palestinieni, conform autorităților sanitare palestiniene, și a devastat Fâșia Gaza. Atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a ucis 1.200 de persoane și a dus la luarea a peste 250 de ostatici.
CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în noiembrie, moartea acestuia fiind confirmată după emiterea mandatului.
