Întârzieri majore în proiectele de infrastructură ale Uniunii Europene
Proiectele mari din rețeaua europeană de transport sunt semnificativ întârziate și riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite pentru 2030, în ciuda celor 15,3 miliarde de euro alocate din fonduri ale Uniunii Europene. Auditorii europeni atrag atenția asupra impactului acestor întârzieri asupra conectivității, comerțului și emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA).
Factori care contribuie la întârzieri
Legislația Uniunii Europene pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), a fost adoptată în 2013, dar a suferit întârzieri semnificative din cauza pandemiei COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la creșterea costurilor în energie și construcții. Auditorii menționează o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate, iar datele din 2025 sugerează o creștere și mai mare, de peste 82%.
Supravegherea insuficientă a Comisiei Europene
Raportul ECA subliniază că supravegherea de către Comisia Europeană a finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre a fost insuficientă. Auditorii recomandă o gestionare mai proactivă a cofinanțării europene pentru megaproiecte, având în vedere întârzierile și creșterile de costuri deja semnalate în raporturi anterioare.
Impactul asupra obiectivelor climatice
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează grav țintele Uniunii Europene pentru 2030, având în vedere că transporturile sunt esențiale pentru economia Europei și pentru obiectivele de reducere a emisiilor. Întârzierile mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul de neutralitate climatică până în 2050.
Proiectele evaluate și implicațiile lor
Auditorii au evaluat opt proiecte majore, inclusiv patru proiecte feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Aceste inițiative implică 13 state membre: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Termene de finalizare amânate
Conform raportului, întârzierile medii au crescut de la 11 ani la 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. Proiectele care ar fi trebuit finalizate în anii anteriori, cum ar fi linia feroviară Basque Y și Canalul Sena–Nord Europa, sunt acum estimate a fi gata cel mai devreme în 2030 sau 2032.
Finanțarea viitoare a proiectelor
Comunitatea Europeană a Căilor Ferate și a Companiilor de Infrastructură a avertizat că finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimând 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Se solicită majorarea bugetului pentru mecanismul Connecting Europe Facility la cel puțin 100 de miliarde de euro în următorul buget multianual al Uniunii Europene.
Concluzie
Întârzierile în proiectele de infrastructură ale Uniunii Europene afectează grav conectivitatea și obiectivele climatice, având implicații semnificative asupra economiei și mediului. Este esențial ca statele membre să colaboreze pentru a realiza aceste proiecte vitale.
