Ziua ursului și Ziua marmotei
Pe 2 februarie, se sărbătorește în România Ziua ursului, iar în Statele Unite și Canada Ziua marmotei. Ambele evenimente sunt asociate cu predicția vremii pentru perioada următoare.
Rolul calendaristic al ursului
Ursul a fost considerat un simbol calendaristic important în comunitățile nordice, fiind asociat cu Luna. Acesta dispare în timpul iernii și reapare primăvara. Schimbările anotimpurilor, marcate de dispariția și reapariția ursului, au contribuit la percepția sa ca animal-oracol, utilizat pentru a prezice vremea.
Tradiții și superstiții
De Ziua ursului, se spune că acesta iese din bârlog și își privește umbra în zăpadă. Dacă vremea este rece sau este ceață și ursul nu-și vede umbra, el își dărâmă bârlogul, merge la râu, bea apă și își continuă activitățile în pădure. În schimb, dacă vremea este frumoasă, cu soare, și își vede umbra, se întoarce în bârlog, semn că iarna va mai dura 40 de zile. Comportamentul ursului este corelat cu schimbările vremii la sfârșitul iernii, similar cu influența lui Baba Dochia asupra vremii de primăvară.
Indicator meteorologic
Ursul devine un indicator meteorologic pe 2 februarie. Dacă nu se retrage în bârlog, primăvara este aproape. Spre deosebire de urșii din sălbăticie, urșii din România nu hibernează toată iarna datorită hranei primite de la oameni.
Concluzie
Tradițiile legate de Ziua ursului reflectă o legătură strânsă între natură și ciclurile anotimpurilor, oferind o perspectivă culturală asupra modului în care comunitățile interpretează fenomenele meteorologice.
