Ursula von der Leyen pe calea justiției: Decizia Curții Europene privind dezvăluirile din scandalul „Pfizergate”
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se va confrunta cu o provocare semnificativă în această săptămână, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (UE) va decide asupra mesajelor text secrete schimbate cu șeful Pfizer, Albert Bourla, în cadrul unui acord de miliarde de euro pentru vaccinurile anti-COVID. Hotărârea care urmează să fie pronunțată va influența reputația șefei Comisiei Europene, deoarece instanța va determina dacă refuzul de a publica conținutul acestor conversații a încălcat normele de transparență.
Decizia curentă nu va afecta doar modul în care oficialii UE își desfășoară activitatea în spatele ușilor închise, ci ar putea afecta și al doilea mandat de cinci ani al lui von der Leyen, care a început pe 1 decembrie. Criticile la adresa sa includ tendința de a centraliza puterea și retragerea angajamentelor ecologice.
Esența problemei constă în clasificarea mesajelor text ca documente oficiale, eligibile pentru publicare în numele transparenței. Activistii și observatorii externi susțin că acestea ar trebui tratate ca orice alte mijloace de comunicare oficială legate de elaborarea politicilor, în timp ce Comisia contestă acest lucru.
Punct de cotitură pentru transparența în UE
Cazul este complicat juridic pentru von der Leyen, având în vedere că ea a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, în valoare de miliarde de euro, și conduce instituția responsabilă cu aplicarea legislației UE, inclusiv principiile transparenței și responsabilității. O decizie împotriva ei ar oferi o armă politică criticilor săi și ar genera o mare jenă, mai ales având în vedere angajamentul său public de a apăra standardele de transparență și eficiență.
„Această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE”, a declarat Shari Hinds, responsabilă cu politicile UE pentru integritate politică în cadrul Transparency International. Ea a subliniat că secretul ar trebui evitat în deciziile cheie, mai ales cele legate de sănătatea publică.
Cazul a fost inițiat de The New York Times, care a contestat decizia Comisiei de a nu publica mesajele text în 2022. Existența acestora a fost dezvăluită într-un interviu cu Bourla, în care acesta a menționat că schimburile lor de mesaje au facilitat negocierea unui acord substanțial privind vaccinul. Acordul, finalizat în mai 2021, include angajamentul UE de a achiziționa până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul Pfizer-BioNTech Covid-19.
Ombudsmanul European și criticile de transparență
În 2022, Ombudsmanul European a constatat că eșecul Comisiei de a oferi informații despre mesajele text a constituit o administrare defectuoasă, numind acest lucru un „semnal de alarmă” pentru instituțiile UE. Emily O’Reilly a acuzat-o pe von der Leyen de crearea unei culturi de „ascundere a lucrurilor” din motive politice. De asemenea, ea a criticat absența lui von der Leyen de la audierea organizată în acest caz, declarând că „elefantul care nu era prezent” a fost cea care putea oferi răspunsuri clare.
Comisia a refuzat să comenteze procedurile legale în curs. Judecătorii de la Tribunalul General al UE s-au pronunțat deja împotriva deciziei Comisiei de a cenzura părți importante din contractele privind vaccinurile. Unii membri ai Parlamentului European care au adus cazul la Tribunalul General au pus în discuție reticența lui von der Leyen de a împărtăși informații, sugerând că aceasta ar putea primi „sfaturi proaste”.
Audierea și presiunea asupra lui von der Leyen
În cadrul audierei din noiembrie, instanța a semnalat scepticism față de refuzul Comisiei de a publica mesajele text. Avocații Comisiei au recunoscut în cele din urmă existența acestora, dar au contestat importanța lor. Judecătorii au exprimat iritare față de lipsa de claritate a Comisiei în explicațiile oferite. Un judecător a subliniat că executivul nu a demonstrat „măsuri adecvate și diligente” pentru a explica refuzul de a partaja textele.
Pe lângă această provocare, von der Leyen se confruntă și cu presiuni din partea Parchetului European, care investighează modul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a confirmat că biroul său a intervievat oficiali ai Comisiei în legătură cu negocierile privind vaccinurile.
