Va fi primul papă american adversarul lui Donald Trump?
Sprijinul în conclavul papal s-a coagulat în jurul unui lider care ar putea contesta agenda președintelui american, în special în ceea ce privește migrația. În zilele dinaintea ritualului secret care a dus la alegerea primului conducător american al Bisericii Catolice, Donald Trump a postat o fotografie realizată cu ajutorul inteligenței artificiale în care apărea ca pontif, provocând indignare în rândul multor fețe bisericești. Aceasta a fost una dintre numeroasele intruziuni ale sale într-un conclav în care președintele nu a putut rezista să se insereze, umbrind deja funeraliile Papei Francisc cu negocierile sale de pace.
Cardinalii au fost „reticenți” să aleagă un papă din partea superputerii globale, potrivit unui cardinal. Totuși, când cei 133 de cardinali votanți s-au izolat în Capela Sixtină, au ales nu doar un american, ci și un lider care ar putea acționa ca o contrapondere la impulsivul președinte american. Robert Francis Prevost, născut în Chicago, un fost misionar de 69 de ani cu o moștenire mixtă, a fost ales Papă Leon al XIV-lea.
Deși nu a fost factorul determinant în decizie, a avea un papă american care ar putea oferi o contrapondere la retorica lui Trump a fost considerat un „dar suplimentar”. Papa Leon pare să fie în contradicție cu multe dintre valorile pe care președintele le reprezintă, și este de așteptat să continue abordarea umană a papalității, favorizând eforturile predecesorului său de a face Biserica mai tolerantă față de grupurile marginalizate.
Problema migrației
Una dintre cele mai mari divergențe între Trump și noul papă este migrația. În timp ce Trump continuă deportările în masă ale migranților fără documente, Leon al XIV-lea este „în favoarea migranților, refugiaților și drepturilor omului; el este alături de cei săraci”, potrivit surselor. Având un pașaport peruvian, Prevost este văzut ca un adversar al viziunii lui Trump, care exclude comunitățile vorbitoare de spaniolă.
Walter Kasper, un cardinal german, a declarat că migrația a fost o „problemă foarte importantă” pentru cardinali în timpul ședințelor pre-conclav, având o influență semnificativă asupra rezultatului final. Tratamentul lui Trump față de migranți a fost descris ca „teribil”, iar Leon al XIV-lea este văzut ca având o înțelegere profundă a acestei probleme.
Vindecarea schismei din Biserica Catolică
Decizia de a-l alege pe Prevost nu a fost doar legată de Trump, ci și de influența corozivă a politicii americane asupra Bisericii Catolice din SUA, care s-a bifurcat în facțiuni divergente. Liderii Bisericii sunt conștienți că „fără biserica americană, nu există biserică”, unii descriind Biserica nord-americană ca fiind „schismatică”. Cardinalii au fost conștienți că Prevost ar putea ajuta la vindecarea acestor diviziuni.
Leon al XIV-lea a semnalat deja dorința de a se împăca cu tradiționaliștii, planificând să se mute în Palatul Apostolic, reședința istorică a papilor. Această mutare a fost interpretată ca o invitație la unitate, iar noul papă nu intenționează să antagonizeze conservatorii. De asemenea, Prevost ar putea „reinterpreta” unele dintre cele mai controversate mișcări ale lui Francisc, cum ar fi binecuvântarea persoanelor din cuplurile de același sex.
Reacții politice
După alegerea lui Prevost, Laura Loomer, activist politic de extremă dreapta, a criticat numirea, etichetându-l pe noul papă ca „papa marxist trezit”, exprimându-și dezaprobarea față de viziunea sa pro-migrație. Steve Bannon, fostul strateg al lui Trump, a considerat alegerea lui Prevost ca un vot împotriva fostului președinte, numind-o „cea mai proastă alegere pentru catolicii MAGA”.
Cardinalul Hollerich, apropiat de Francisc, a subliniat că alegerea lui Prevost nu a fost un act anti-Trump, ci o alegere bazată pe valorile creștine. Totuși, având în vedere că Prevost este un cetățean american, există și această consecință politică.
