Vacanța Scaunului Apostolic: Alegerea Papei și Riscurile Încălcării Secretului Votului
La demisia sau moartea Papei, Scaunul Petrin al Romei devine vacant, un proces denumit „sede vacante”. Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg sunt stabilite în Constituţia Apostolică „Universi Dominici gregis”, modificată ulterior prin Motu Proprio „Normas nonnullas”. În timpul „sede vacante”, anumite departamente din Curia Romană sunt suspendate, iar conducerea Bisericii revine Colegiului Cardinalilor.
Cardinalii sub 80 de ani, calculați cu o zi înainte ca Scaunul Apostolic să devină vacant, sunt eligibili să aleagă noul Papă în cadrul Conclavului. Decanul Colegiului Cardinalilor are roluri importante, inclusiv convocarea cardinalilor pentru Conclav și conducerea actelor pentru alegerea papală. De asemenea, el întreabă noul ales dacă acceptă alegerea și ce nume va purta.
Procesul de Alegere a Noului Papă
Este o tradiție ca noul papă să aleagă un nume care să-l identifice în această calitate. Întrebarea „Quo nomine vis vocari?” este adresată de cardinalul decan sau de cel care îl înlocuiește. De la anul 999, doar doi papi nu au ales un nume, menținându-și numele de botez.
Conclavul se desfășoară în Capela Sixtină, unde cardinalii se reunesc pentru a-l alege pe noul Papă. Dacă decanul Colegiului Cardinalilor nu poate participa din cauza vârstei, funcțiile sale sunt preluate de sub-decan. În prezent, decan este Giovanni Battista Re, iar vice-decan este cardinalul Leonardo Sandri.
Modificările Introduse de Papa Benedict al XVI-lea
La 22 februarie 2013, papa Benedict al XVI-lea a emis Motu Proprio „Normas nonnullas”, care a adus modificări importante la legile care reglementează perioada „sede vacante” și alegerea papală. Aceste modificări permit Colegiului Cardinalilor să înceapă Conclavul înainte de 15 zile de la începerea perioadei „sede vacante”, cu condiția ca toți cardinalii cu drept de vot să fie prezenți. De asemenea, Conclavul trebuie să înceapă în maximum 20 de zile, chiar dacă nu sunt prezenți toți alegătorii.
Pentru alegerea papei, este necesară o majoritate de 2/3 din voturile electorilor prezenți, iar Motu Proprio stabilește excomunicarea ca unică pedeapsă pentru cei care încalcă secretul votului. După vot, scrutatorii adună voturile, iar dacă un candidat obține cel puțin două treimi din voturi, alegerea este considerată validă.
Semnalele Alegerii Papale
Fumul alb sau negru iese din hornul Capelei Sixtine pentru a semnala alegerea noului Papă. Fumul alb indică alegerea, în timp ce fumul negru semnalează că nu s-a ajuns la un acord. Culoarea fumului alb provine de la arderea buletinelor de vot cu paie ude sau substanțe chimice, iar fumul negru este generat prin arderea buletinelor de vot și documentelor legate de vot.
Anunțul Alegerea Noului Papă
Exclamația „Habemus Papam” este folosită de cardinalul protodiacon pentru a anunța alegerea noului Papă în Piața Sfântul Petru. Acesta comunică numele ales al noului Pontif, aducând bucurie credincioșilor care așteaptă vestea.
