Contextul sistemului de pensii în Europa
În Europa de Vest, sistemele de pensii sunt bine dezvoltate, bazate pe contribuții la salarii ridicate pe parcursul decadelor. În România, deși pensia medie a crescut, aceasta se menține la aproximativ 25-30% din nivelul țărilor fruntașe din Uniunea Europeană.
Pensia medie în Europa
| Țară | Pensia Medie Lunară (Estimare 2026) | Observații |
| Luxemburg | 4.200 EUR | Cel mai ridicat nivel din UE; sistem extrem de generos. |
| Spania | 1.550 EUR | Un raport excelent între costul vieții și venit. |
| Germania | 1.650 EUR | Diferențe mari între bărbați și femei/Est și Vest. |
| Franța | 1.700 EUR | Sistem bazat pe solidaritate, cu numeroase beneficii. |
| România | 650 EUR (3.250 RON) | Valoare medie după ultimele recalculări și indexări. |
Puterea de cumpărare
Chiar dacă pensia medie în România este ajustată la prețurile locale, diferența față de alte țări rămâne semnificativă. Pensionarul din Luxemburg sau Olanda are un surplus de 40-50% din pensie după plata utilităților și alimentelor, în timp ce pensionarul român direcționează peste 70% din venituri către cheltuieli de subzistență, inclusiv alimente de bază, medicamente și facturi la energie.
Rata de înlocuire a venitului
Acest indicator arată procentul din ultimul salariu net pe care un angajat îl primește la pensionare. Spania și Italia au rate de înlocuire de 75-80%, iar în Luxemburg, aceasta poate depăși 85%. În România, rata de înlocuire a stagnat în jurul valorii de 40-45%, ceea ce înseamnă că pensionarea determină o scădere bruscă a nivelului de trai la jumătate față de perioada de activitate.
Servicii extrafinanciare și calitatea vieții
Diferențele dintre pensionarii români și cei din Vest se manifestă și prin accesul la servicii care nu sunt reflectate direct în pensie. În Germania și Franța, coplățile pentru medicamente oncologice sau proteze sunt aproape inexistente, în timp ce pensionarii români suportă cheltuieli semnificative pentru medicamente necompensate. În ceea ce privește îngrijirea, în țările nordice și Olanda, statul subvenționează masiv îngrijirea la domiciliu, în timp ce în România, această sarcină revine aproape integral familiilor. Mobilitatea este un alt aspect, pensionarii din Vest beneficiind de reduceri sau gratuități la transportul transfrontalier, facilitând turismul la vârsta a treia.
Factorii care contribuie la decalaj
Decalajul în sistemul de pensii nu se datorează doar voinței politice, ci și unui istoric economic defavorabil. Salariile mici din România, timp de 30 de ani, au dus la contribuții reduse. Deși economia României recuperează teren, pensionarii din Luxemburg beneficiază de un capital de stat acumulat în 100 de ani de stabilitate. În 2026, România va înregistra cel mai mare ritm de creștere a pensiilor din regiune, însă inflația la produsele alimentare, unde pensionarii sunt cei mai vulnerabili, anulează o mare parte din acest progres.
Concluzie
Pensionarii români se confruntă cu provocări semnificative în contextul Uniunii Europene, unde discrepanțele în sistemele de pensii și accesul la servicii esențiale afectează grav calitatea vieții lor.
