Vaticanul se opune inițiativei „Consiliul Păcii” a lui Trump
Vaticanul nu va participa la inițiativa „Consiliul Păcii”, lansată de președintele american Donald Trump. Anunțul a fost făcut de cardinalul Pietro Parolin, responsabil al diplomației Sfântului Scaun, care a precizat că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Contextul inițiativei
Invitația adresată Vaticanului a fost transmisă în luna ianuarie și îl viza pe Papa Leon, primul papă de origine americană, cunoscut pentru criticile aduse politicilor actualei administrații de la Washington. „Consiliul Păcii” a fost creat inițial pentru a supraveghea administrarea temporară a Gazei, în cadrul planului propus de Trump, care a dus la un armistițiu fragil în luna octombrie. Ulterior, Trump a anunțat că va prezida personal acest consiliu, extinzându-i mandatul pentru a aborda conflicte din diferite regiuni ale lumii.
Reuniunea și poziția țărilor participante
Pirma reuniune oficială a consiliului este programată pentru joi, la Washington, având pe agenda discuțiilor reconstrucția Gazei. Italia și Uniunea Europeană au anunțat că vor trimite reprezentanți doar cu statut de observatori, fără a se alătura formal inițiativei.
Poziția oficială a Vaticanului
Cardinalul Parolin a explicat motivele refuzului Vaticanului, subliniind că „Sfântul Scaun nu va participa la Consiliul pentru Pace din cauza naturii sale speciale, care nu este aceeași cu a altor state”. El a insistat asupra rolului central al ONU în gestionarea crizelor internaționale, afirmând că organizația ar trebui să fie principala responsabilă în astfel de situații.
Critici la adresa inițiativei
Inițiativa lui Trump a stârnit reacții puternice din partea experților în drepturile omului, care consideră că un consiliu condus de președintele Statelor Unite, cu atribuții de supraveghere asupra unui teritoriu străin, are accente coloniale. Criticile s-au intensificat, având în vedere că noul organism nu include reprezentanți palestinieni. Reacțiile statelor invitate au fost prudente, temându-se că acest consiliu ar putea slăbi rolul ONU. Deși unii aliați din Orientul Mijlociu au acceptat să participe, partenerii occidentali au preferat să rămână la distanță.
Impactul asupra situației din Gaza
Armistițiul din Gaza a fost încălcat în mod repetat, cu sute de victime palestiniene raportate și patru soldați israelieni decedați. Atacurile din Gaza au dus la peste 72.000 de decese, o criză alimentară majoră și strămutarea întregii populații din teritoriu. Experți și o anchetă a ONU susțin că amploarea acțiunilor echivalează cu un genocid, acuzații respinse de autoritățile israeliene, care susțin că intervenția este un act de autoapărare.
Linia diplomatică a Vaticanului
Papa Leon a condamnat condițiile dramatice din Gaza și participă rar la consilii internaționale, preferând acțiuni prin canale diplomatice. Vaticanul deține un serviciu diplomatic extins și are statutul de observator permanent la ONU, considerând această poziție esențială pentru gestionarea crizelor globale.
În concluzie, refuzul Vaticanului de a se alătura „Consiliului Păcii” subliniază poziția sa fermă în favoarea rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale, în contextul tensiunilor din Gaza și al reacțiilor internaționale privind inițiativele lui Trump.
