Fonduri Europene pentru România
România ar urma să primească 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristian Popa, viceguvernator BNR și membru al Consiliului de administrație, subliniază că pentru a accesa aceste fonduri sunt necesare reforme. Alocarea reprezintă aproape 9% din PIB-ul pe 2023, plasând România printre primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană.
Utilizarea Fondurilor
Potrivit lui Cristian Popa, suma ar echivala cu 1.100 km de autostradă sau 230.000 de apartamente medii din București. De la aprobarea PNRR în 2021 până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, din care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, reprezentând aproximativ o treime din alocarea totală. Rata medie de absorbție a fondurilor PNRR la nivelul Uniunii este aproape de 50%.
Proiecte Pierdute
Recent, s-a raportat că proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu vor putea fi realizate până la termenul limită de august 2026, ceea ce înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR. Aceasta va conduce la o diminuare a investițiilor europene și va impune autorităților să caute alte surse de finanțare, ceea ce va crește presiunea pe bugetul de stat și va complica consolidarea fiscală.
Viitorul Fondurilor Europene
Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual (CFM 2028-2034), din care România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în perioada actuală. Cristian Popa a subliniat că, pentru a primi aceste miliarde, România trebuie să implementeze reforme și să îndeplinească jaloanele stabilite. Este esențial ca țara să primească „undițe” și nu doar „pește”, subliniind că România nu este o colonie.
Concluzie
Accesarea fondurilor europene depinde în mod critic de reformele implementate de România, iar întârzierile actuale riscă să limiteze oportunitățile de dezvoltare economică și investiții necesare pentru viitor.
