Viitorul locurilor de muncă în era inteligenței artificiale
Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine din ce în ce mai capabilă, se ridică întrebarea: mai există vreo meserie sigură? Recent, un comentator economic a sugerat că cea mai sigură meserie din lume ar putea fi cea de grădinar. Această idee este contestată de progresele tehnologice, cum ar fi sistemele inteligente de irigare, detectoarele de dăunători și roboții care pot plivi, ceea ce ridică întrebări despre viitorul locurilor de muncă în acest domeniu.
Majoritatea locurilor de muncă sunt compuse dintr-un ansamblu de sarcini interconectate. De exemplu, un grădinar trebuie să execute activități variate, de la tuns iarba și plivit, la diagnosticarea infestărilor cu dăunători și comunicarea cu clienții. Deși AI ar putea asista în îndeplinirea acestor sarcini, este mai probabil ca meseria de grădinar să se transforme, în loc să dispară complet.
Întrebări vechi cu răspunsuri noi
Cum va schimba fiecare nouă aplicație de AI forma activităților noastre? Vor fi locurile de muncă reorganizate mai plăcute după această transformare? Aceste întrebări nu sunt noi, având rădăcini în protestele luddiților de la începutul secolului al XIX-lea, când muncitorii textiliști au început să fie înlocuiți de mașini. Răspunsurile la aceste întrebări depind de tehnologie și de natura meseriei.
Exemplele istorice, cum ar fi foaia de calcul digitală și unitatea Jennifer (o cască care ghidează lucrătorii în depozite), ilustrează cum AI poate influența diferite locuri de muncă. Foaia de calcul a eliminat sarcinile plictisitoare din contabilitate, permițând contabililor să se concentreze pe probleme mai strategice și creative, în timp ce unitatea Jennifer a făcut ca muncitorii de depozit să depindă mai mult de instrucțiuni automate, reducând astfel cerințele de calificare.
Impactul asupra locurilor de muncă
O cercetare recentă de la MIT, intitulată „Priceperea”, analizează modul în care automatizarea afectează diferite profesii, cum ar fi funcționarii contabili și cei de inventar. Deși ambele profesii au fost afectate de automatizare, efectele au fost diferite: salariile contabilelor au crescut, în timp ce salariile funcționarilor de inventariere au scăzut. Aceasta se datorează faptului că locurile de muncă nu sunt simple colecții de sarcini, ci pachete de activități îndeplinite cel mai eficient de aceeași persoană.
Eliminarea sarcinilor dintr-un loc de muncă poate transforma natura acestuia. Angajații din domeniul inventarului au pierdut sarcinile care necesitau educație și formare, devenind mai mult persoane care aranjează produsele pe rafturi. În contrast, angajații din contabilitate au trebuit să devină experți mai competenți în analiza și soluționarea problemelor.
Întrebarea crucială
Îngrijorarea principală pentru cei care doresc un loc de muncă în următorii cinci ani este ce va face AI cu acea muncă. Răspunsul la această întrebare poate oferi indicii despre viitorul locului de muncă. Se pare că AI-ul va prelua partea mai calificată sau partea mai puțin calificată a muncii. De exemplu, sistemele generative de inteligență artificială pot fi excelente pentru brainstorming, dar pentru un profesionist care se confruntă cu sarcini administrative, acestea ar putea fi mai puțin eliberatoare.
În cazul grădinarului, de exemplu, cea mai solicitantă parte a muncii sale ar putea fi comunicarea cu clienții, mai degrabă decât sarcinile fizice. Astfel, un secretar AI care să gestioneze corespondența ar putea fi mult mai util decât un robot care să plivească buruienile.
