Viziunea românilor asupra noului guvern și parcursul național
Un sondaj realizat de INSCOP Research între 20 și 26 iunie 2025 arată că șase din zece români consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Conform datelor, 30,9% dintre respondenți cred că situația din țară este bună, în timp ce 61% consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 8,1% nu au o opinie clară.
Optimiști în legătură cu direcția țării sunt în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din orașele mari, precum și angajații la stat. În schimb, pesimiști în privința direcției țării se regăsesc în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară, locuitorilor din mediul rural și utilizatorilor TikTok.
Impactul guvernului asupra direcției țării
În ceea ce privește așteptările față de noul Guvern, 36,6% dintre participanții la sondaj cred că acesta va îmbunătăți lucrurile, în timp ce 53,4% au o părere opusă, considerând că va îndrepta lucrurile într-o direcție greșită. 10% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Proporția optimistă este mai mare printre votanții PNL și USR, tinerii și persoanele cu studii superioare, pe când pesimismul predomină în rândul votanților AUR și al persoanelor cu educație primară. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, subliniază că percepția asupra direcției țării s-a îmbunătățit comparativ cu evaluările anterioare ale populației, dar majoritatea rămâne pesimistă.
De asemenea, polarizarea politică este evidentă. De exemplu, 31% dintre români cred că țara merge într-o direcție bună, iar printre votanții PSD acest procent crește la 42%, ajungând la 61% pentru votanții PNL și 68% pentru votanții USR. În contrast, doar 8% dintre votanții AUR împărtășesc această opinie.
În concluzie, optimismul cu privire la noul Guvern este moderat, într-un climat general de neîncredere în capacitatea clasei politice de a redresa situația națională. Datele sugerează o polarizare puternică pe criterii politice, sociale și demografice.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice utilizând metoda CATI, cu un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
