Putin evită un proces pentru crime de război datorită funcției sale de președinte
Tribunalul special pe care națiunile occidentale intenționează să-l înființeze pentru a judeca crima de agresiune împotriva Ucrainei nu îl va pune sub acuzare în lipsă pe Vladimir Putin, atât timp cât acesta rămâne președinte al Federației Ruse. Aceeași prevedere se va aplica și premierului rus, Mihail Mișustin, și ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, conform unor oficiali europeni citați de Euronews.
Urmărirea acestor oficiali de rang înalt va fi permisă doar dacă inculpații sunt prezenți fizic în sala de judecată, un scenariu puțin probabil, având în vedere că Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca fiind o agresiune și se opune ferm cooperării cu Occidentul. Alternativ, un proces în lipsă ar putea avea loc după ce Putin își va încheia mandatul.
Condițiile pentru înființarea tribunalului special sunt stabilite în proiectul de acord care va oferi baza legală pentru acest demers în cadrul Consiliului Europei, o organizație pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg. Deși Consiliul Europei nu face parte din Uniunea Europeană, blocul este strâns legat de proces. Lucrările tehnice s-au încheiat la sfârșitul lunii martie, în timpul unei reuniuni a „Core Group” de la Strasbourg, care a rezultat în trei proiecte de documente separate: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului special și acordul care detaliază managementul acestuia.
Semnarea acordului este programată pentru 9 mai, de Ziua Europei, dar calendarul exact va depinde de aprobarea politică. Limitările procesului în lipsă sunt considerate un „compromis” între țări, conform unui oficial al UE. După luni de deliberări, această prevedere este acum o „afacere finalizată”, având puține șanse de a fi modificată înainte de prezentare.
Odată ce Kievul va semna acordul, textul va fi supus la vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care reunește reprezentanți ai celor 46 de națiuni membre. Rusia a fost expulzată de la organizație imediat după ce a început războiul. Va fi necesară o majoritate de două treimi pentru a ratifica acordul, sprijinul larg din partea statelor membre făcând această ratificare aproape garantată. Unele țări, cum ar fi Ungaria și Serbia, ar putea să se abțină sau să voteze împotrivă, însă nu se vor aplica drepturi de veto individuale.
Națiunile democratice din afara Europei, precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt așteptate să se alăture inițiativei, extinzându-i legitimitatea. Este puțin probabil ca Statele Unite, care au început o apropiere de Rusia, să participe. Sub administrația lui Joe Biden, SUA au susținut căutarea justiției în Ucraina, dar orientarea s-a schimbat după învestirea lui Donald Trump. SUA nu au participat la reuniunea Core Group de la sfârșitul lunii martie, iar impactul efortului lui Trump pentru un acord de pace asupra procedurilor judiciare rămâne neclar.
Peste 38 de state au exprimat sprijin politic pentru înființarea tribunalului, precum și Uniunea Europeană. Odată ce acordurile vor fi ratificate, tribunalul este așteptat să aibă sediul la Haga, un oraș cu o lungă tradiție în dreptul internațional, care găzduiește deja Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI). CPI a emis separat un mandat de arestare pentru Vladimir Putin și unul dintre adjuncții săi, acuzându-i de transferul ilegal de copii ucraineni în Rusia. Ultima dată când crima de agresiune a fost adusă în fața justiției a fost în timpul proceselor de la Nürnberg, desfășurate după cel de-Al Doilea Război Mondial, când acuzația era cunoscută drept „crime împotriva păcii”.
