Zelenski, în centrul controversei: legea marțială folosită pentru a stăvili luptele anticorupție. „Occidentul e prea preocupat pentru a observa.”

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Zelenski și utilizarea legii marțiale

Volodimir Zelenski este acuzat că își folosește puterile extinse din timpul legii marțiale pentru a bloca anchetele anticorupție și a-i reduce la tăcere pe critici. Perchezițiile „fără mandat” care i-au vizat pe activistul Vitaliy Shabunin și pe fostul ministru Oleksandr Kubrakov au stârnit reacții dure din partea societății civile, a presei independente și a unor oficiali occidentali, care vorbesc despre o „tactică de intimidare” și un derapaj de la valorile democratice.

Controversele generate de percheziții

Indignarea a crescut după ce ofițeri mascați și înarmați ai Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei (SBI) au descins în locuința activistului anticorupție Vitaliy Shabunin din Harkov, confiscând telefoane, laptopuri și tablete. În același timp, locuința fostului ministru al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a fost percheziționată în Kiev. Autoritățile au declarat că aceste acțiuni au legătură cu investigații de corupție.

Acuzații de motivație politică

Shabunin și Kubrakov au calificat acțiunile drept motivate politic, susținând că agenții SBI nu au prezentat mandate emise de instanță și nu le-au permis avocaților să fie prezenți la percheziții. Shabunin a declarat că aceste acțiuni vizează intimidarea jurnaliștilor și militarilor, în contextul în care acuzațiile împotriva sa sunt legate de serviciul său militar.

Reacții din partea societății civile

Atât aliați politici, cât și critici ai lui Shabunin și Kubrakov au condamnat raidurile, avertizând că acestea fac parte dintr-o campanie a biroului lui Zelenski împotriva vocilor critice. Deputata Oleksandra Ustinova a caracterizat aceste acțiuni ca un „scenariu în stil rusesc, menit să divizeze societatea”.

Publicitate
Ad Image

Contextul politic și sancțiunile

Descinderile au avut loc în contextul impunerii de sancțiuni împotriva mai multor politicieni, inclusiv fostului președinte Petro Poroșenko, critic al lui Zelenski. Guvernul a refuzat, de asemenea, numirea lui Oleksandr Țîvinski la conducerea Biroului pentru Securitate Economică, ceea ce a generat controverse în rândul experților în anticorupție.

Implicarea Occidentului

Criticii susțin că acțiunile lui Zelenski riscă să submineze progresele înregistrate în reformele democratice de la revoluția din 2014. Activitățile Biroului de Investigații de Stat sunt considerate o încercare de a controla și a marginaliza criticii, iar diplomații occidentali au avertizat despre problemele de guvernanță în Ucraina, deși recentele evoluții nu au stârnit reacții puternice din partea acestora.

Consecințele asupra democrației ucrainene

Activiști și experți avertizează că aceste acțiuni ar putea transforma instituțiile care ar trebui să garanteze echilibrul puterilor în instrumente politice, ceea ce ar amenința nucleul democratic construit cu greu după 2014. Criticile se intensifică, iar viitorul reformelor democratice în Ucraina devine incert.

Aceste evoluții subliniază riscurile de autoritarism în Ucraina, în condițiile în care Zelenski se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea criticilor și a problemelor interne, în timp ce sprijinul internațional devine din ce în ce mai condiționat.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *